«Purpuriul şi albul aruncate-s, boţite, / în verde împroşcau cu ducaţi din străinătăţi, / iar negrelor palme-ale ferestrelor adunate / li s-au împărţit galbene şi arzătoare cărţi. Bulevardelor, pieţelor straniu nu li se pare / să vadă togi albastre pe clădirile-nalte. / ...»
«Ploaia-ncruntată priveşte cruciş. / Iar după / grilaj – / sumar anturaj – / ale firelor de fier / perine. / Şi pe / ele / se sprijină lejer / picioarele / răsăritelor stele. / Dar pei- / rea felinarelor, / ţărilor / în coroane de gaz lampant / pentru ochi...»
«Cearşafurile apelor au fost sub burtă. / Pentru valuri le sfâşia un alb dinte. / Fusese urlet de sirene — de parcă la hurtă / goarne turnau amor şi pohtă ce minte. / Bărcile se lipiră de leagăne, la fiece intrare, / lângă mamelele mamelor minore. / În urechile asurzitelor...»
«Strada, / pi- / aţa. / Faţa / bulevardelor / anilor / e mai dras- / tică. / A- / dică / peste caii de fier / prin geamurile caselor alergătoare / săriră primele cuburi. / Lebede ale gâturilor de colopotniţe-nalte, / arcaţivă-n juveţele firelor / de electrici...»