Şede vizitiul ca pe tron,
Din vată i-i făcut blindatul adăpost.
Şi barba, precum pe icoane, albă,
Întinsă-lins e
Şi din monede sunătoare-i.
Iar bietul cal flutură din braţe,
Ba întinzându-se, precum mihalţul,
Ba iar acele opt picioare-i scânteiază
În strălucitoarea burtă.
Сидит извозчик, как на троне,
Из ваты сделана броня,
И борода, как на иконе,
Лежит, монетами звеня.
А бедный конь руками машет,
То вытянется, как налим,
То снова восемь ног сверкают
В его блестящем животе.