În mijloc de panou prins în caldarâm
El văzu la picioare
Floare de acuarelă
Cu petalele pe moarte.
Ea stătea nemişată
În albul zilei amurg,
Ca şi chipul tău oglindit
În sufletul meu.
Посредине панели
Я заметил у ног
В лепестках акварели
Полумёртвый цветок.
Он лежал без движенья
В белом сумраке дня,
Как твоё отраженье
На душе у меня.
«O barcă cu pânze, sclipeşte în valuri, / Când marea albastră luceşte în zori. / Mă-ntreb, ea ce cată pe ţărmuri străine? / Mă-ntreb, oare-acasă, lăsat-a vre-un dor? Furtuna loveşte în valuri cu bice. / Catargul înclină acum mai vârtos. / Când vântul mă-mpinge în n...»
«În clipe de amărăciune / Când scârba mă cuprinde, / De-o mangâioasă rugăciune / Eu îmi aduc aminte. Ş-o putere-nviitoare / Dintr-însa îmi răsună / Şi o simţire alinătoare / Cu dânsa împreună… Parcă dai jos o greutate / Când grijile-ncetează, / Nădejdi, cr...»
«Nu-ți forța surâsul, mâinile-agitând, — / O iubesc pe alta, nu-mi ești tu în gând. Știi doar și tu însăți, prea bine o știi — / N-am venit la tine, nu tu mă îmbii. Inimii nu-i pasă, pe-alături treceam — / Am vrut doar pe-o clipă să mă uit prin geam.»